sâmbătă, 28 ianuarie 2012

The Wall Walk


Ieri ma plangeam ca unele zile sunt atat de plate si de nespectaculoase incat imi e greu sa umplu o pagina cu povestea lor. Altele insa, sunt atat de pline si de interesante incat as umple o gramada de pagini cu toate maruntisurile si toate detaliile care mi-au atras atentia. Bineinteles, cand e vorba de un proiect cat de cat de anvergura, care cere un pic de coordonare de la o zi la alta, interesul meu scade brusc si ma lovesc de aceeasi lipsa de motivare care ma mai tine cat de cat in frau de la a da drumul tuturor nebuniilor pe care le am in cap.

Dar consider ca e o idee buna ca in zilele in care n-am nimic de spus sa ma intorc la cele care-si merita singure cate un volum si sa mai pun caramizi. Asta e un joc in care noi facem regulile.

Ziua de astazi, asadar, a fost una tare spectaculoasa. Incep incet si-o sa ma opresc brusc. Mi-am propus sa fac The London Wall Walk, o plimbare de-a lungul zidului pe care romanii l-au ridicat in jurul cetatii Londinium la sfarsitul secolului II AD si care a fost granita oficiala a orasului pana la jumatatea secolului 17. Traditia urbanistica etrusca, preluata de romani, spunea ca un oras trebuie construit pe suprafata cuprinsa intre fasiile desprinse dintr-o piele de bou, si in aceasta traditie a fost fondata Roma, dar nu stiu daca in cazul Londiniumului s-a respectat ceva, iar placutele explicative pe care le-am gasit nu fac nici o trimitere la asta. Daca s-ar respecta, atunci din pielea boului sacrificat la fondarea orasului s-au scos curele care totalizeaza o lungime de aproape 5 km, cuprinzand pe 3 laturi o suprafata de 130 de hectare. A patra latura e hotarul natural de sud, raul Tamisa peste care romanii au construit primul pod cu putin inainte de infiintarea orasului.

Zidul incepe la Tower Hill, foarte probabil prelungind un fort care se afla pe locul actualului Turn al Londrei. Semnele sunt evidente in apropiere, terasarea terenului de la capatul de nord al Tower Bridge lasa loc suficient pentru un fort si e o indicatie clara ca initial aici s-a construit o structura care sa reprezinte capul de pod al Romei la nord de Tamisa. Tot la Tower Hill se afla una din cele mai bine conservate portiuni ale zidului, o bucatica pe care prima data cand am vazut-o am banuit-o a fi parte a fortificatiilor romane, dar n-am gasit nici o placuta explicativa si am amanat explorarea pentru alta data. Care s-a nimerit a fi azi.
Riguros, The Wall Walk incepe chiar de la baza Turnului Londrei, prima placuta fiind amplasata deasupra unui fost bastion de aparare care, desi e foarte probabil sa fi fost amplasat pe ramasitele vreunei foste constructii romane, pare mai degraba medieval, dupa topografie si dupa executie. De acolo se pleaca printr-un pasaj dinspre St. Katherine’s docks, pe sub Tower Hill, spre bucatica bine conservata de mai sus, care pleaca din apropierea soselei si se opreste in Pepys Bar.

Bucata asta are cam 25 de metri lungime, aproximativ 2 metri latime, si in ea se pot observa foarte bine tehnicile de constructie romane. Materialul de baza este piatra, lipita cu faimosul ciment roman despre care am aflat astazi ca era facut cu cenusa vulcanica. Un substituent bun pentru produsele de cocserie. La intervale regulate, pe zid se observa brauri drepte de caramida arsa avand probabil rolul de a nivela constructia, si poate si ca un soi de armatura, desi e clar ca rezistenta zidului e data de piatra.

Pe partea de nord a fragmentului, cea mai circulata, zidul este acoperit de un strat negru de gunoi industrial, rezultatul unei poluari de peste 4 secole. In rest, zidul isi pastreaza culoarea naturala si e surprinzator de bine conservat, mai ales daca luam in considerare toate evenimentele care trebuie sa se fi petrecut aici, avand in vedere importanta strategica a locului.

La baza zidului e o replica a celebrei statui a lui Traian de la Roma, dar despre ea voi vorbi probabil alta data. 02:48 

2 comentarii:

LumiCod spunea...

Deschid ziarul (unul de pe aici http://www.ziare-online.com/ziare/internationale/UK/london.php) si la pagina rubricii "Londra vazuta prin ochii unui viitor regizor de Palme d'Or" citesc (cu mare placere) aceste short stories about....;)

Leonard Bacica spunea...

Esti, evident, mult prea draguta, si multumesc pentru asta. Ai citit foarte bine faptul ca imi e dor de cinematografie. Astazi mi-am dat seama. Si ma cam enerveaza ca ai citit asta mai bine decat mine. :)