vineri, 13 iunie 2008

Romania - Pro si Contra

Nu mai sunt de multa vreme fanul nationalei Romaniei, cam de cand Mutu - pe atunci atacant de 25 de milioane de euro la Chelsea - a luat o suspendare de doar sapte luni dupa ce s-a dovedit ca a consumat cocaina pe baza regulata, cel putin o vreme, in timp ce, cu 2 ani inainte, Rio Ferdinand - fundas de 45 de milioane la Manchester United - fusese suspendat 8 luni pentru o intarziere de 36 de ore la un test anti-dopping.

Inainte de acest european, desi am urmarit parcursul Romaniei, n-am sustinut niciodata actuala reprezentativa, care nu mi-a inspirat niciodata forta si care a plecat cu sansa a doua in toate meciurile importante din ultimii ani. Iar la startul turneului final, mi-am ales Portugalia drept echipa favorita, dintr-o serie de motive mai degraba inventate, dar probabil cu o doza mare de aleator in alegerea mea si pentru ca - mai mult sau mai putin constient - sunt indragostit de acest pusti-minune nascut acum 23 de ani la Madeira, actualul zeu al fotbalului mondial - Cristiano Ronaldo.

Am spus ca voi privi impartial meciurile Romaniei, dar am fost ipocrit. La meciul cu Franta, impresionat probabil si de vuietul masiv care iesea parca din pamant inainte de meci, si intrigat de scandarile "Allez les bleus" ale celor cativa suporteri francezi din sala Elvira Popescu a Institutului Francez, unde am vazut meciul, am vrut sa castige Romania. Imi plac Abidal, Malouda, Benzema sau Gomis, dar niciodata n-am putu sa trec peste orgoliul cu totul si cu totul aparte care i-a caracterizat pe francezi cel putin de cand ii stiu eu.

Astazi insa, inainte de meciul cu Italia, in momentul intonarii imnului, mi-am dat seama ce inseamna de fapt nationala Romaniei. Atunci cand, pe un stadion din Elvetia, 10.000 de romani au cantat un "Desteapta-te Romane!" care mi-a sensibilizat toate pilozitatile, mi-am dat seama ca nationala Romaniei nu inseamna cei 11 neputinciosi care au scos doar un punct intr-o dubla cu Slovenia din 2001, sau cei care - doi ani mai tarziu - n-au reusit sa bata Armenia intr-un meci crucial. Astfel, reprezentativa Romaniei nu inseamna nici Mutu - din punctul meu de vedere nimic mai mult decat un drogat cu oarecare talent, irosit in mondenitati si remarcat intotdeauna pentru lucruri negative. Nationala Romaniei inseamna, de fapt, unsprezece tricouri galbene de care se leaga sperantele multor milioane de inimi care bat in piepturi ai caror posesori vorbesc, simt si gandesc ca mine. Si in nici un caz, nationala Romaniei nu e a lui Mircea Sandu, sau a FRF. Nationala Romaniei nu e a lui Mircea Lucescu, a lui Hagi, a lui Mutu sau a lui Piturca. Nationala Romaniei e a romanilor.