Charing Cross

„Foyle's din Charing Cross e mama librariilor din toata lumea” e primul punct de pe lista de lucruri de vazut si de facut in Londra pe care mi-a lasat-o Alex. Voiam sa ma duc initial la National Gallery ieri, dar National Gallery as vrea totusi s-o vad intr-o vineri, cand se inchide la 9, sa stau 10 ore inauntru, sa-mi iasa pe nas.

Asa ca hai la Foyle’s, mi-am zis. Fantanile din Trafalgar square erau inghetate ieri, o priveliste destul de spectaculoasa. Si totusi, soarele englezesc, inselator prin stralucire si lipsa de caldura, il mangaia generos pe Amiral si pe cei 4 lei de la baza monumentului lui, fiecare reprezentand o victorie. Am coborat spre gara Charing Cross care, dupa amplasament si aspect pare sa fie un fel de fosta gara regala. Un fel de Gara Cotroceni. Acolo am aflat ca Foyle’s e in sus pe Charing Cross Road, aproape de Tottenham Court Road.

Charing Cross Road mi s-a parut un fel de muzeu in aer liber. Biserica St. Martens in the Fields, peste drum de statuia generalului Washington, gazduia un mini-festival de muzica baroca. Majoritatea bisericilor de pe aici au orga si probabil sunt si mai multi cantareti decat la noi. Sunt orgi destul de mici, mai mici in tot cazul decat cea a Ateneului Roman, dar e bine ca daca ai chef sa asculti un concert de orga in Anglia, nu trebuie decat sa te opresti intr-o biserica. Majoritatea au concerte de 3 ori pe saptamana. Pe afisul festivalului era si Handel, cu The Arrival of the Queen of Sheba, faimosul „The Chaaampiooons”, imnul Champions League. Am zambit. Mi-am adus aminte si de tabloul „Sosirea reginei din Sheba” al lui Claude Lorrain, unul din preferatele mele. Si de socul pe care l-am avut cand l-am vazut prima data acolo, la National Gallery. Cateva momente m-au cam fript calcaiele sa intru totusi. Sa ma uit putin la tablou... Doar o privire. Dar stiu ca acolo e vizuina iepurelului lui Alice, ca odata intrat, doar greu si dupa multe ori te mai lasi scos. Un soi de vale a plangerii, un motiv care am impresia ca se cam tine dupa mine.

Legat de Alice, am gasit un anticariat in care aveau mai mult de 30 de editii din Alice in Tara Minunilor, in vreo 5 limbi. Cel putin din ce-am numarat eu, m-am oprit pe la 33. Pentru ca despre asta e vorba pe Charing Cross. Anticariate. Intre St. Martens si Leicester Square, unde incep teatrele, sunt o gramada de anticariate. Am gasit aici cateva bijuterii, cu siguranta o sa le mai fac niste vizite cand o sa am mai multi bani: editii princeps ale lui Winnie the Pooh, desene originale ale lui E.A. Shepperd cu primul Pooh, cel din 1926, un volum de poezii al lui A.A.Milne, „Now we are six” si alte cateva. Era, in anticariatul ala si un calendar „al lui Christopher Robin” pe 1929, fix sub o poza cu Paul McCartney, Ringo Starr si Brian Epstein. Mi-a mai facut cu ochiul un folio cu poezii de Yeats, cu coperti cartonate si teaca, sa dea bine in biblioteca.

Cat despre Foyle’s... 3 etaje imense, pline cu carti. Tot felul de carti, mai putin – lucru curios – carti de sport. Daca la Waterstone’s exista o sectiune destul de generoasa cu biografii sportive, am impresia ca Foyle’s isi face un punct de mandrie din faptul ca aloca nici o sectiune sportului. Probabil elitisti din fire, cei de la Foyle’s considera literatura minora biografiile sportivilor. Se prea poate sa aiba dreptate, dar probabil ca biografia lui Rio se vinde mai bine ca Dickens, care e sarbatorit in perioada asta cu rafturi speciale cam peste tot, chipurile s-ar implini 200 de ani de la nastere anul asta.

Am vazut la Foyle’s de toate: Harry Potter in greaca veche si in latina (ma intreb cine citeste asa ceva), cursuri de greaca veche si de latina, multa istorie, multa orientalistica, dictionare si carti romanesti etc. M-am simtit mandru sa vad Istoria religiilor a lui Eliade la loc de cinste. La filosofie, Locke, Hume si Hobbes omniprezenti, Heidegger si Hegel marginalizati. Destul de normal. Multa filosofie comerciala (Nietzsche, Alain de Botton), dar si multe chestii foarte nisate (Sluga, Monk). Un raft intreg cu si despre Wittgenstein. Mein Kampf legal, la 20 de lire, aproximativ de 4-5 ori mai ieftin decat la anticarii de la universitate. Pare o afacere buna, trafic cu Mein Kampf... 19:12