Pe Bega, spre Morava

Steaua - Poli Timisoara 1-1 (Goian '49 - Bucur '65), Liga I 2007-2008, etapa a XXXI-a, 2008-04-22, Ghencea, Bucuresti

Sunt ultimele puncte pe care Steaua isi permite sa le piarda in cursa pentru titlul 24, in conditiile in care Clujul ar castiga restul de 4 meciuri ramase. Consideram ca jolly-ul asta, dreptul al un egal, era mai bun pentru meciul cu Dinamo, peste doua saptamani. S-a nimerit sa fie in seara asta, cu Timisoara si, in timp ce banatenii pleaca cu 4 puncte din 2 meciuri cu Steaua sezonul asta, pentru ros-albastri o victorie in Stefan cel Mare devine imperativa. Cred ca victoria la Dinamo e grea doar din perspectiva istorica, nu si valorica, dar nu se stie exact care atarna mai greu. Sper sa bata Vasluiul la Cluj, dar nu cred.

Spre deosebire de meciul de sambata de la Galati, cel din seara asta a fost mult mai aproape de ceea ce indeobste se cheama fotbal. Steaua a jucat mult mai cursiv, mai degajat, mai ofensiv, mai fluent.
Rau e ca a avut cel putin doua maini moarte. Una e Rica Neaga, care a vrut mult, dar s-a rezumat la asta. Lacatus a construit o formula care i-a lasat lui Neaga o foarte mare libertate de exprimare, iar asta s-a vazut din numarul mare de mingi jucate de pitestean. Numai ca marea, covarsitoarea majoritate a acestor mingi(daca nu toate) au fost pierdute aiurea, ba din cauza preluarilor nefericite, ba din cauza driblingului in plus, ba din cauza paselor proaste. Mai adaugam si multe faze in care Neaga n-a presat sau n-a alergat cat ar fi fost normal, si un mare semn de intrebare apare asupra prezentei in teren a lui Rica.
A doua veriga slaba e Nicolita. Desi i se dau sanse peste sanse, Banel nu-si revine deloc, si nici din piciorul lui n-a plecat vreo minge care sa-l faca pe Uhrin sa tresara. In partea a doua, ca fundas, s-a descurcat ceva mai bine, dar tot in partea a doua a egalat Timisoara, si de pe partea pe care el trebuia s-o apere.

Tot la rele trebuie trecuta si multimea de ocazii ratate. Fotbalul nu pedepseste pe nimeni fara motiv, e o regula ca numarul ratarilor sa fie invers proportional cu sansa de a lua gol impotriva cursului jocului. isi aminteste cineva de meciul cu Slavia?
Pepe isi face treaba bine, e puternic, e atent, e bataios, dar are si multe lipsuri. Si de multe ori chiar se vad. In special atunci cand conteaza. Mi-a placut jocul lui, dar a irosit prea usor cateva ocazii foarte bune. Habibou?

La cele bune, in primul rand progresul evident fata de meciul de la Galati. Steaua a combinat, si-a creat faze, dar de multe ori a scazut viteza chiar in fata portii, suficient de mult si suficient de des pentru ca echipa extrem de pragmatica a lui Poli sa se intoarca acasa cu un punct.

Excelent golul lui Goian, incantator jocul lui Mendoza, delicioasa daruirea lui Dayro. Pacat ca n-au valorat decat un punct.

Timisoara, pe de alta parte, a nimerit un antrenor bun, pe care s-a nimerit sa-l si tina mai mult de un tur, iar asta se cunoaste. Echipa de acum e cea mai buna a lui Poli din epoca Iancu. Si chiar daca se poate spune ca n-au meritat punctul din seara asta, nu li-l poate contesta nimeni. Bucur n-a avut patrunderile lui Neaga, dar a avut plusul de ambitie in fata portii care a lipsit atacantului nostru. Si care a stabilit pana la urma scorul final.

Atmosfera din tribune a fost ok, dar n-am simtit acea extraordinara senzatie de energie de la meciul cu Urziceni. Oricum, mi-a lipsit stadionul si imi pare foarte rau pentru cele 2 etape ratate. Or sa se recupereze toate la meciul cu Buzaul, daca o sa ne asigure titlul. Pana atunci, mai sunt circa 3 saptamani de tensiune, scandal si jeguri mediatice.



In paralel cu meciul asta, intr-o competitie cu fotbal de alta clasa, Liverpool n-a reusit decat 1-1 cu Chelsea pe Anfield, asa cum anticipam. Sustin in continuare ca Chelsea are prima sansa, dar trupa lui Benitez e imprevizibila ca vremea proasta. In perspectiva unei finale a diavolilor, tot pe Chelsea i-as prefera ca adversari. Vom vedea si asta.