Cele ce urmeaza sunt un raspuns la articolul "Fotbalul e opinie" pe care Traian Ungureanu l-a publicat aici:
http://blogsport.ro/opinii/2008/04/16/fotbalul-e-opinie/#comment-27648
Nu mi-e simpatic TRU, dimpotriva, dar recunosc ca nivelul sau cultural si jurnalistic e mult peste media tot mai tabloidizatei Gazete a Sporturilor. In plus, pasiunea pentru fotbalul englezesc o impartasim. Ei i se datoreaza cele de mai jos:
Un articol bun in forma, domnule TRU, dar al carui fond se cam clatina. Wenger a pierdut trofee, si sezonul asta ca si in cele recente, pentru ca a mizat cu o incapatanare extrema pe cateva idei pe care nu le-a adaptat deloc realitatii.
“Sa jucam cu tinerii”. Ok, tinerii au atuurile lor, dar nu degeaba a aparut vorba care spuna ca cine n-are batrani trebuie sa si-i cumpere. Arsenal, cu o medie de varsta pe undeva pe la 22 de ani, nu avea cum sa ia fata unor echipe conduse de vulpoi batrani ca Giggs, Lampard sau Gerrard. Pentru ca fotbalul nu inseamna doar viteza, tehnica si dribling. Fotbalul inseamna si temporizare, clarviziune si rabdare. In vara, Wenger s-a dispensat de Henry, si cu el a plecat cam 60% din valoarea echipei, 80-85% din experienta si 15-20% din valoare. Apoi, mai toti cei trecuti de 23 de ani sunt - din motive doar de Wenger cunoscute, marginalizati. A se vedea Lehmann si Gilberto. Nu e si cazul lui van Persie pentru ca dupa accidentarea lui Eduardo pur si simplu nu mai e nimeni care sa poata fi titularizat in atac.
Ati vazut cum au explodat Nani sau Anderson jucand pe langa Giggs si Scholes?
Si personal nu pot sa uit cum Arsenal, dupa ce au recunoscut public ca au construit un stadion de pe urma lui Henry, s-au dispensat de el ca de o masea stricata, aruncandu-l la Barcelona unde, pe mana lui Rijkaard, e doar a 5-a roata la caruta langa Eto’o si Messi. Iar de tratamente asemanatoare s-au “bucurat” nu de mult si alti jucatori emblematici ai clubului. Cum a plecat Pires? Dar Ljungberg?
Apoi, este ambitia lui Wenger de a descoperi talente. Asa ca de multe ori pariaza pe jucatori pe cat de tineri, pe-atat de ieftini. Wenger nu si-a depasit bugetul de transferuri din vara, si a preferat sa decopere un Diaby sau Adebayor prin fel de fel de echipe sau tari obscure. Asta in timp ce Liverpool sau Manchester au cumparat talente cu certificat (Mascherano, Torres, Tevez). Nu cred ca e cazul sa aducem in discutie transferurile de la Chelsea…
Mai mult, in mometul in care trece peste propriile reguli, Wenger nu e deloc consecvent. A dat 12 milioane de lire pentru Wallcott, dar englezul e mai obisnuit cu iarba decat cu banca. Cand l-a adus pe Rooney, la 17 ani, pentru 30 de milioane de euro, Ferguson l-a titlarizat de la inceput, pentru ca a stiut ce vrea. La fel Benitez cu Torres.
Prin toate astea, Wenger greseste fotbalului, iar fotbalul il pedepseste. Iar sezonul asta nu e o exceptie, ci pare mai degraba ca instituie o regula. Arsenal n-a fost niciodata favorita la castigarea Ligii Campionilor, a iesit relativ devreme din ambele cupe interne, iar un titlu n-au mai castigat de pe vremea lui Dennis Bergkamp.
Iar in ultima vreme, Wenger este antrenorul cu cele mai vehemente declaratii. Toate deciziile se dau impotriva lui, terenul a fost prea ud, adversarii n-au fost destul de respectuosi, deciziile FA si UEFA sunt gresite. N-as zice ca francezul a inventat un profil de echipa. As zice mai degraba ca are o criza.
Stiti ce cred eu c-o sa se spuna despre aceasta echipa a lui Arsenal? “N-au mai castigat nimic dupa ce-a plecat Henry.”
Nu m-ar suprinde foarte tare sa aflu ca e vorba de ultimul fotbalist legendar care-a jucat la Arsenal in mandatul lui Wenger.
