In ciuda unui esec categoric, ciocanarii sunt perfect indreptatiti sa reclame si o mare doza de ghinion in meciul din seara asta de pe Boleyn Ground.
Baietii lui Ferguson veneau in Londra cu o mare pofta sa castige trei puncte, in speranta ca City va reusi sa scoata ceva - macar un punct - in fata lui Chelsea, conjunctura care ar fi crescut teribil presiunea pe trupa lui Ancelotti. Totodata insa, numeroasele accidentari din defensiva l-au obligat pe Sir Alex sa improvizeze masiv in linia de fund, iar Zola ar fi putut sa speculeze asta. Daca ar fi jucat retras cam o ora, suficient incat sa creasca presiunea pe oaspeti, United s-ar fi aruncat mai apoi in atac pentru ultima parte a meciului, iar West Ham ar fi putut mai apoi specula usor, cu cateva contraatacuri ucigatoare.
Problema e ca toata treaba e mult mai usor de spus decat de facut. Baietii lui Zola s-au descurcat bine spre foarte bine in prima repriza, aparandu-se bine si atacand exuberant, avand chiar si o mare ocazie de gol, oprita in extremis de un tackling al lui Giggs in careul mic al lui Kuszczak. In partea cealalta, United incerca sa se impace cu un stil de viata in care Gary Neville e fundas central, iar Fletcher fundas dreapta. Asta a durat doar putin mai mult de un sfert de ora, pentru ca veteranul Neville a iesit accidentat in minutul 19. Asa ca Sir a trebuit sa duca improvizatia si mai departe, cu Carrick intrand in centrul apararii pentru a completa o linie de fund cu doar un titular obisnuit, Patrice Evra.
O prima repriza echilibrata in ansamblul ei, cu o prezenta consistenta a diavolilor la mijlocul terenului, dar cu actiuni de atac cel mult sterile. West Ham au scapat mai rar spre poarta, dar mai convingator. Numai ca ghinionul de care ziceam adineauri a intrat in joc in singurul minut de prelungire al primei reprize, cand Paul Scholes a prins la 18 metri o minge balabita de fundasii ciocanarilor si busculata de atacul diavolilor si a aruncat un sut marca inregistrata, puternic si la semi-inaltime, pe care Green a reusit sa-l atinga, dar insuficient incat sa-l scoata din poarta. Asa ca s-a intrat in pauza cu un 1-0 destul de necinstit, dar cu forta de verdict.
In repriza a doua starile de spirit s-au schimbat radical. Ciocanarii au intrat complet descurajati, in timp ce United a dat drumul jocului care-i face o echipa atat de dificil de abordat. Iar verdictul dat de Scholes a devenit irevocabil odata cu un nou sut de la distanta, de data asta al lui Darron Gibson, care isi continua seria de suturi pe care a inceput-o odata cu debutul lui in prima echipa, dar si seria de goluri inceputa marti, impotriva lui Spurs. Un moment extraordinar pentru tanarul irlandez, care a prins primul meci ca titular in acest campionat, si are trei reusite in ultimele doua meciuri. Tupeul lui e innascut, dar mai are mult de lucrat la cizelarea jocului pentru a capata consistenta si a deveni un nou Roy Keane, asa cum probabil viseaza. Faptul ca acest al doilea gol a fost creat de atingerea magica a vrajitorului galez Ryan Giggs va trece probabil neobservat, dar pentru cine stie sa savureze fotbalul, un-doiul cu Evra la mijlocul terenului, preluarea mingii reprimite de la francez si pasa catre Gibson sunt de domeniul sublimului.
2-0 era un scor rezonabil, previzibil si oarecum onorabil pentru ambele parti, mai ales ca West Ham au mai avut vreo tentative de a reintra in joc, in special la lovitura libera excelent excutata de Diamandi. Surprinzator, Kuszczak a fost la inaltime astazi si a reusit cel putin doua interventii cat doua goluri. Dar United n-a iertat, a mentinut presiunea si s-a apropiat tot mai mult de poarta. Valencia a facut 3-0 la 10 minute dupa golul lui Gibson, cu un sut din apropiere, iar un minut mai tarziu Rooney a omorat spectacolul si a calcat in picioare onoare gazdelor ducand scorul la 4-0 cu un gol de antrenament, finalizare simpla din cativa metri, dupa o pasa prin spatele fundasilor a lui Valencia.
La 4-0 nimeni n-a mai avut chef de nimic, iar ultimele 20 de minute au fost un non-combat total, un fel de Ceahlaul-Bistrita din vremea blaturilor fara jena. Baietii lui Zola trebuie sa-si caute salvarea de la retrogradare in alte meciuri, iar United continua marsul spre primul loc, treaba care ar fi mult mai usoara daca Chelsea n-ar nimici cam toate echipele care ii ies in fata.
Cu calificarea asigurata in restul competitiilor, United se poate concentra linistita pe campionat cel putin pana la sfarsitul lui februarie, numai ca cele trei esecuri de pana acum atarna tot mai greu cu fiecare victorie a lui Chelsea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu