Manchester United - Arsenal 2-1 (Ronaldo pen. '51, Hargreaves '70 - Adebayor '47), Barclaycard Premiership Matchday 34, 13 aprilie 2008, Old Trafford, Manchester
In timp ce Sir Alex aborda meciul asta cu un aer mult mai relaxat, stiind ca oaspetii sunt cei care isi joaca ultima sansa la a castiga campionatul in acest meci, Wenger venea la Manchester extrem de crispat dupa eliminarea din Champions League in fata lui Liverpool, rugandu-se la toti idolii africani ca menajeria lui sa ramana in cursa pentru titlu. Si asta s-a reflectat destul de fidel in modul in care cei doi antrenori si-au pus echipele in teren. Ferguson a inceput meciul cu o formula ce parea blindata, cu doi inchizatori de meserie pe teren si un singur varf, Rooney. 4-5-1 destul de neconventional, doua linii defensive si niste flancuri mai degraba improvizate, avand in vedere libertatea de exprimare pe care o are Ronaldo pe teren in ultima vreme. O oarecare consistenta in atatc a dat Hargreaves aparand sus, in banda stanga, acolo unde Evra e mai tot timpul abandonat, in special dupa ce Giggs a inceput sa se familiarizeze cu mirosul bancii de rezerve. Personal regret plecarea lui Kieran Richardson, dar sper ca Sir stie ce face.
Meciul a inceput, cum era de asteptat, cu Arsenal atacand, Fabregas - cel mai bun om al tunarilor astazi - sutand la poarta de doua ori in primele 5 minute. Tot Fabregas va mai gasi brese in defensiva diavolilor in cateva ocazii in prima repriza, punandu-l in situatii foarte bune pe Adebayor in doua randuri. Numai ca van der Sar a avut o prestatie de zile mari, si l-a oprit in ambele ocazii pe togolez in situatie de unu la unu. Si totusi, momentele sclipitoare ale reprizei au apartinut tot celor cu tricorui rosii. O pasa geniala de 70 de metri a lui Evra l-a lansat pe Ronaldo in careul tunarilor, lateral stanga. Portughezul trece de Song din preluare, il pune in situatie excelenta pe Rooney, dar Lehmann se remarca si el. La fel ca un sfert de ora mai tarziu, in faza imediat urmatoare celei mai mari ratari a lui Adebayor, cand tot Lehmann si Rooney se gasesc fata in fata, iar portarul german deviaza de putin mingea, cu glezna, suficient insa cat sa pastreze tabela nemodificata. O repriza destul de echilibrata, cel putin din punct de vedere al ocaziilor. Mai trebuie spus ca Ronaldo n-a prea fost in apele lui azi, irosind o lovitura libera si mai toate mingiile care-au trecut pe la el.
Pauza a picat la timp pentru United, iar de la vestiare a iesit alta echipa, mult mai motivata. Pentru Arsenal, pauza a venit cu vreo doua minute mai devreme, pentru ca primul gol a picat in minutul 47 la poarta lui van der Sar, incomodat de Carrick pe cand Adebayor transforma o centrare perfecta a lui van Persie. Wenger si primatele lui s-au bucurat de avantaj circa 5 minute, pana cand Gallas a comis un hent in careu sanctionat cu penalty de Howard Webb. Cristiano Ronaldo a transformat dupa re-executare, iar Lehmann a profitat sa ia un galben intre cele doua executii (ambele au fost goluri, dar nu e prea clar de ce arbitrul a decis repetarea. Impresia mea e ca din cauza jucatorilor care au intrat in careu inainte de lovirea mingii). De-acum incolo a inceput sahul. Ferguson a deschis cu Anderson si Tevez pentru Scholes si Park, cu rezultat imediat in accelerarea si intetirea atcurilor diavolilor, plus un sut foarte bun si extrem de aproape al lui Tevez, de la vreo 30 de meri. Wenger raspunde cu Walcott, care are un prim sut putin peste poarta la scurt timp dupa ce intra, dintr-o pasa a neobositului Fabregas. O noua mare ocazie a londonezilor pica imediat, cand van der Sar trebuie sa se intinda pe jos cat e el de lung ca sa respinga in bara o deviere ciudata a lui Wes Brown.
Iar minutul 70 il ia complet pe nepregatite pe Lehmann, care, dupa ce respinge cu un nou reflex de generic un sut al lui Rooney de la 18 metri, trebuie sa faca fata unei lovituri libere din pozitie centrala, putin in afara careului, obtinuta de omul fara plamani, Evra. Toti ochii pe Ronaldo, numai ca a executat Hargreaves. Si a facut-o perfect, aruncand mingea langa bara de la coltul lung, faza la care pana si magnificul neamt din poarta lui Arsenal a ramas fara raspuns. Bucurie mare a mijlocasului englez, care abia de vreo 3 saptamani incoace a inceput sa joace ceea ce se astepta de la el de cand a venit de la Bayern Munchen. Wenger incearca doua noi mutari, Bendtner si Hoyte pentru van Persie si Toure. Pare sa functioneze, Bendtner avand doua mari ocazii trase la indigo. Centrare Fabregas, cap Bendtner din 6 metri, lateral stanga, respinge van der Sar. Va ramane insa 2-1 pentru United, iar intrarea lui Giggs din ultimul minut este semnalul lui Ferguson ca e liber la tras de timp. Si nu se mai intampla nimic notabil in minutele de prelungire, ultimul fluier al lui Howard Webb aducand cu el moartea sperantelor la titlu ale armatei negre a lui Wenger.
Brown a fost cel mai slab om de pe teren al diavolilor in acest meci, in timp ce Ronaldo a facut un meci mult sub capacitatea lui, desi a dat un gol (fie el si din penalty) si cateva pase de mare spectacol. La fel, lipsa de experienta a lui Pique s-a vazut, in centrul apararii fiind tunele largi pentru patrunderile lui Fabregas, mai mereu terminate cu pasa decisiva. Remarcatii pozitiv sunt Carlos Tevez - exemplara daruirea si efortul depus de argentinian, Evra, care face munca a doi oameni de ceva vreme deja pe partea stanga si Anderson, pustiul brazilian a carui intrare a dat o fata noua atacurilor gazdelor.
Ferguson mai are un meci decisiv, peste 2 saptamani pe Stamford Bridge, si 2 trofee de castigat. Pare c-ar fi in stare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu