Manchester City - Manchester United 0-1 (Rooney '42), Barclay Premier League 2008-2009, Matchday 15, 2008-11-30, City of Manchester Stadium, Manchester
*
Motto: "Pentru un fundas lateral e important sa aiba ambele picioare"
*
Al 100-lea gol in Premier League al lui Wayne Rooney a transat derbyul de azi al orasului Manchester in favoarea diavolilor.
*
Asteptat intotdeauna cu interes, derbyul Manchesterului a fost azi in premiera meciul dintre cele mai bogate doua echipe ale Angliei. Prin urmare, comentariile de dinaintea meciului au fost si ele mai incinse decat de obicei, cele doua parti promitandu-si una alteia ce e mai rau, iar presa tabloida servind asta publicului.
*
Cu ambitii mari, Hughes a trimis in teren o echipa oarecum surprinzatoare, cu Micah Richards trecut in banda dreapta a apararii si Hamman titular, in timp ce Sir, probabil dornic de a lua inapoi cele 6 puncte din confruntarile directe pierdute sezonul trecut in fata Cetatenilor, a trimis in teren o echipa echilibrata, cu cea mai clasica dispunere pe care am vazut-o in ceva vreme.
Spre incantarea mea, Rafael a inceput titular in banda dreapta a apararii, pentru a balansa echipa si pe aceasta zona, nici Neville nici Brown neputand face fata efortului imens pe care-l face Evra pe stanga in fiecare meci. La mijlocul terenului, Carrick si Fletcher, doi soldati harsiti, nici unul sclipitor, dar ambii avand ritmul, experienta si clarviziunea necesara pentru a impune ritmul jocului in cea mai importanta zona a terenului. In banda stanga a fost trimis azi Park, o improvizatie dupa parerea mea, dar cea mai acceptabila in conditiile in care Giggs, la 35 de ani, nu mai poate face fata nivelului fizic cerut de un asemenea meci. Rooney si Berbatov in atac, o formula ce tinde sa se impuna, desi impresia mea e ca Tevez nu si-a spus ultimul cuvant in privinta asta.
*
Cum era de asteptat, United a inceput sus si si-a impus ritmul, primele 15 minute jucandu-se aproape exclusiv in terenul gazdelor. Primul care a incercat poarta a fost Rooney, in minutul 8, cu un sut de la 14-15 metri pe care Hart l-a prins doar in prima faza, doar luftul lui Fletcher facand ca scorul sa ramana 0-0. Vor mai incerca poarta lui Hart Evra, de doua ori, o data cu un sut-centrare lateral stanga dintr-o pozitie excelenta, respins in corner, apoi cu un sut din cadere de la 10-11 metri, putin peste transversala si Ronaldo, cu o lovitura periculoasa de cap dupa un corner la care publicul de pe City of Manchester a incercat sa-l loveasca cu mingea in figura.
Mentiune speciala primeste lovitura de cap a lui Berbatov din minutul 13, o faza de fotbal din alta lume. Am vazut in sezonul asta ce poate face bulgarul, si stiam din sezoanele precedente ce fotbalist valoros este, dar Berbatov nu inceteaza sa ma uluiasca cu fazele pe care le face. Control fenomenal, stopuri care contrazic fizica si o eleganta in joc pe care eu unul nu-mi amintesc s-o fi vazut vreodata la alt fotbalist. Centrarea a venit de la Rafael, de pe dreapta, iar Berbatov, la coltul scurt, a plutit efectiv in aer, lasand impresia de imponderabilitate. Lovitura a fost scurta, din miscarea gatului, iar mingea a traversat cadrul portii pe distanta celor 16 metri pana acolo. N-a parut atat de periculos, dar a fost mingea care l-a intins cel mai mult pe Hart astazi, iar portarul lui City a sarit excelent pentru a respinge in corner.
*
Ca sa dam cezarului ce-i al cezarului, trebuie spus ca City au avut si ei doua suturi periculoase, ambele trecand putin pe langa poarta. Ireland din interiorul careului si Robinho de la 20-25 de metri lateral dreapta au fost singurele ocazii ale elevilor lui Hughes, cu toate ca City au avut o perioada de oarecare dominare in al doilea sfert de ora al meciului.
*
Personal mi-a mai placut si tupeul pustiului Rafael, care la numai 19 ani, din pozitie de fundas lateral, urca foarte mult, apare tot timpul la ultima pasa, si are o tehnica si o viteza de invidiat. Evident, ii mai trebuie maturitate, iar lipsa lui de experienta i-a adus si un cartonas galben atunci cand a lovit mingea dupa fluierul arbitrului, incercand sa intarzie repunerea in joc.
*
La minusuri as trece intrarile foarte dure ale lui Micah Richards, care a intrat cu crampoanele la pieptul lui Vidic la inceputul meciului, iar pe Evra l-a tavalit pe toata durata meciului, ori de cate ori a reusit sa-l prinda. Si Robinho a avut o intrare cam dura la van der Sar, dar aceea a fost o faza de joc, atacantul brazilian urmarind o minge pe care, daca ar fi prins-o, ar fi scris 1-0. Per ansamblu, jocul a fost unul destul de fizic, iar daca nimeni n-a fost accidentat, probabil ca a fost bine.
*
Golul cu numarul 100 al lui Rooney, singurul al meciului, a fost intens celebrat de roscovan, in ciuda publicului cu care si el a avut ceva de impartit la un moment dat, dar principalul merit a fost al lui Carrick, cel care a tras la poarta cu doi fundasi in spate, Joe Hart neputand decat sa respinga in fata, pana in gheata lui Rooney, care a avut mingea la picior si poarta goala la numai un metru in fata. Finalizare simpla pentru Rooney, dar o descatusare de care atacantul englez avea nevoie, presiunea fiind mare pe el dupa ce, de cateva saptamani incoace, presa engleza se tot intreba cand va inscrie golul 100.
*
Repriza a doua a inceput cu doua schimbari ale lui Hughes, Zabaleta si Elano pentru Hamman si Vassel, schimbari care au parut sa echilibreze ceva mai mult meciul. Ocaziile au venit insa mai greu in ambele parti, iar cel mai important moment al reprizei a fost eliminarea lui Ronaldo.
Portughezul a luat un prim galben dupa un atac din spate, nu ata dur cat neregulamentar, iar faza care a dus la eliminarea lui, in minutul 74, a fost cel putin bizara. Corner din dreapta, saritura a lui Ronaldo, nemarcat, dar in loc sa loveasca cu capul, viitorul balon de aur a ridicat mainile la nivelul fetei, si a impins mingea spre poarta cu palmele. Singura explicatie pe care-o gasesc e ca Ronaldo a simtit o mana in spate in timpul sariturii si a urcat mainile pentru a se proteja in eventualitatea contactului cu solul. Altfel, n-a parut ca intentia lui Ronaldo ar fi fost sa dea gol cu mana. Oricum, eliminerea e deplin justificata, chit ca mi s-a parut ca si Webb a incercat sa se remarce in meciul asta, si a dat ceva mai multe cartonase galbene decat ar fi fost cazul.
City au avut un sfert de ora la dispozitie sa egaleze, iar prima tentativa a venit de la Benjani, dar per ansamblu, nu mi s-a parut ca presiunea gazdelor ar fi fost mai mare dupa eliminerea lui Ronaldo. United au stiut sa tina mingea, sa omoare jocul, si chiar sa fure cateva secunde de fiecare data cand s-a putut, la schimbari sau la oprirea jocului. Nu e o metoda eleganta de a castiga, dar sunt trucuri pe care o echipa mare trebuie sa le stapaneasca si, mai ales, sa stie cand sa se foloseasca de ele. Dovada de respect fata de nivelul la care a ajuns City, faptul ca Ferguson s-a complacut in a omori jocul la 1-0, chit ca juca in 10 oameni, dar si o dovada a dorintei de victorie a diavolilor, al caror orgoliu ar fi suportat greu un al treilea meci consecutiv fara victorie in fata unor rivali.
*
Fotbal interesant in minutele de prelungire ale meciului atunci cand Hart a venit in careul lui United la ultimul corner al gazdelor. Mingea s-a indreptat spre el, iar din busculada creata a rezultat un sut periculos la poarta lui van der Sar, respins in extremis de olandez. Atacul lui City s-a prelungit, Hart a refuzat sa se retraga in poarta lui, iar interceptia diavolilor s-a transformat intr-un atac doi la doi, Rooney si Giggs avand mingea undeva la 70 de metri la poarta goala a lui City. A fost un sprint serios al lui Joe Hart care, ajutat de tinerete, a ajuns totusi exact la timp pentru a arunca in corner lobul de la 40 de metri al lui Rooney.
*
S-a terminat doar 1-0, iar expresia de bucurie de pe fata lui Rooney imediat dupa fluierul de final arata cat de importanta e victoria asta pentru United.
*
Acum, o sa ma opresc putin la comentariul meciului asta, si in general la comentariile pe care Eurosport Romania le considera demne de fotbalul jucat in Premier League. Pe langa remarcile subiective, inepte, pline de sine si de multe ori gresite, pe langa stereotipiile tabloidelor englezesti cu care de-alde Gradinescu sau Manolo Terzian ne intoxica in fiecare week-end pana la exasperare, se pare ca mai nou s-a dat liber si la exprimari memorabile. Pentru astazi l-am retinut pe Gradinescu cu doua:
*
"Pentru un fundas lateral e important sa aiba ambele picioare", atat de senin spusa incat mi-am permis s-o folosesc si ca motto astazi, a-propos de sutul lui Evra putin peste transversala din prima repriza. Si o clasica Caragiale,
"mai sunt si alte cazuri, mai putin celebre, dar la fel de cunoscute", legat de senilizarea lui Ferguson si-a lui Lucescu, enunt pe care am impresia ca si autorul la regretat, numai ca important e sa te controlezi inainte, nu dupa ce spui o tampenie.
*
In rest, ramanem cu al 100-lea gol in PL al lui Rooney, cu inca un meci fenomenal al lui Evra, cu tupeul incantator al pustiului Rafael si cu o echipa a lui City care devine pe zi ce trece mai competitiva. Si cu o dupa-amiaza de noiembrie in care la Manchester s-a jucat fotbal frumos.
*
United: van der Sar; Rafael, Ferdinand, Vidic, Evra; Park (O’Shea 90), Carrick, Fletcher, Ronaldo; Berbatov (Giggs 84), Rooney
Subs not used: Foster, Anderson, Evans, Nani, Tevez
Booked: Rafael, Fletcher, Ronaldo, Evra, Carrick
City: Hart; Richards (Sturridge 76), Kompany, Dunne, Garrido; Wright-Phillips, Hamann (Zabaleta 46), Ireland; Vassell (Elano 46), Benjani, Robinho
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu