Life is Krul

Olanda - Costa Rica 0-0 (4-3 pen.)

S-a mai vorbit, inclusiv pe blogul asta, despre convergenta preferintelor fanilor United spre Olanda la mondialul asta, si e un fenomen, mi se pare, mai mult decat natural. Nu poate decat sa ne bucure in contextul asta giumbuslucul lui van Gaal cu schimbarea portarului special pentru loviturile de departajare. Bineinteles, pentru ca a functionat, presa il numeste acum "strategie de geniu", "inspiratie tactica" si mai stiu eu ce superlative. Numele lui van Gaal o sa ramana probabil de acum inainte pe toate schimbarile de portari facute special pentru loviturile de departajare. Dar daca ne gandim putin lucid, miscarea are sens in totalitate: avem doi portari de valori apropiate, dintre care unul e obosit dupa 120 de minute de joc, iar celalalt a pertecut respectivele 120 de minute observand adversarii. Portarul de rezerva isi permite si luxul de a se pregati in mod special pentru loviturile de departajare si, mai ales intr-un context ca asta, sa studieze obsesiv adversarii si felul lor de a executa penaltyuri. Lipsa de respect pentru titular? Nicidecum. titularul stie ca rezerva s-a pregatit special pentru asta si probabil e chiar recunoscator ca scapa de tensiunea penaltyurilor (care, oricat s-ar zice, e si pe portari cum e si pe executanti). Se tot vorbeste in fotbal de ceva vreme de adancimea lotului si valoarea bancii de rezerve, dar asumptia nespusa era ca portarul de rezerva e inferior valoric titularului. Ilustrativ e cazul lui Courtois, pe care Chelsea il considera valoros, dar nepregatit inca sa-i ia locul lui Cech. Dar nu-l pastreaza in lot, ci il imprumuta la echipe care il joaca, si are dileme morale cand trebuie sa inscrie impotriva lui.

Povestea de mai sus se numeste Despre Tim Krul care a furat capul de afis de la o prestatie absolut magnifica a Costa Ricai in acest meci in special si la acest mondial in general. Putin cam lung titlu, stiu, dar e pe masura parcursului Costa Ricai. Am zis in postul trecut ca majoritatea povestilor mor in optimi, dar intotdeauna ramane cate un vis frumos de ucis in sferturi (Romania '94 cineva?). Sigur, aud din spate ceva despre Bulgaria '94 si Coreea de Sud 2002. Dar primul a fost un accident, al doilea a fost comandat de sus. Daca e sa accept vreunul, atunci accept Turcia 2002, dar turcii au avut atunci o echipa tare frumoasa.

N-aveau cum sa se califice costaricanii. Sigur, au jucat extraordinar, dar olandezii au controlat jocul cap-coada. Nu neaparat in teren, posesia de 65% si superioritatea paselor completate puteau fi spulberate de ocazia imensa a lui Urena din ultimele minute de prelungiri. Dar mental, olandezii au fost tot timpul stapani pe ei si increzatori in locul lor din semifinale. E o scena rara cea in care Robben, in a doua repriza de prelungiri se imbratiseaza si shcimba amabilitati cu antrenorul advers. Iar pe banca Olandei, numai fete calme: van Gaal si Kluivert isi vad de notitele si de iPadurile lor, fara nici un semn de nervozitate. Pe Jorge Luis Pinto l-am vazut in cateva randuri certandu-se cu arbitrul de rezerva. Sigur, pe fetele fotblistilor olandezi se citeste si oarece frustrare, dar asta e in cea mai mare masura meritul lui Keylor Navas. O fi ceva in apa, in aer sau in pamant in Costa Rica, de creeaza portari de calibrul asta. Sper sa mai auzim de Keylor Navas si dupa mondial, aud ca Atletico negociaza cu Levante pentru el.

As vrea sa inchei cu un gand pentru sarmanul Michael Umana. Iata gandul:

Mingea a zburat deja, meciul e pierdut, olandezii incep alergarea spre Krul iar rezervele lor au intrat deja in teren. Aia 50 de metri pe care ii are de parcurs pana la coechipierii lui trebuie ca sunt ai dracului de lungi.

Argentina - Belgia 1-0

Contrastant cu meciul de seara, asta al argentinienilor a fost relativ plicticos. Poate lucrurile ar fi stat altfel daca nu intra asa repede golul lui Higuain, dar n-o sa stim niciodata. Au jucatori buni belgienii, dar ma indoiesc ca formeaza o echipa buna. Condusi cu 1-0, ma asteptam ca Hazard sa incerce mai mult, macar spre finalul meciului, dar abia daca l-am vazut in cele 75 de minute pe care le-a petrecut pe teren. Iar daca si-a pus baza in Fellaini, Wilmots scade mult in ochii mei, chit ca are acum amintire de la mondial poza cu Klinsmann. Mare minus mi s-a parut Kompany, care n-a prea stiut in nici un moment cu ce se ocupa atacantii argentinienii, inclusiv in faza golului. Iar daca e cineva de remarcat de la belgieni, poate Witsel o merita cel mai mult, desi si-a ratat momentul de glorie si a trimis mult peste poarta o minge ideala de la 20 si ceva de metri. Ce-ar face Jamie Rodriguez?

Brazilia - Columbia 2-1

Pai Jamie Rodriguez e deja acasa. Pe nedrept, ar zice unii, dar aceia ar avea doar partial dreptate. Da, Columbia a jucat bine si a avut participare egala intr-un meci rapid si foarte spectaculos. Dar brazilienii ar castiga 9 meciuri din 10 cel putin, la felul cum au aratat lucrurile. Arbitraj pro-brazilian? Meh. Da, n-a fost offside la golul lui Yepes, pentru ca jucatorul in offside n-a avut de gand sa participe la faza. Dar s-a fluierat, si orice atingere de minge dupa fluier e nula, altfel Franta ar fi batut Elvetia cu 6-2. Fundasii brazilienin-au mai jucat dupa fluier, altfel probabil Yepes n-ar fi inscris. Columbia a avut un penalty, Brazilia a inscris din doua faze fixe, iar Zuniga a scapat nesanctionat dupa ce i-a fisurat o vertebra lui Neymar. Da, arbitrajul a fost prost si da, posibil ca Brazilia sa fi primit acel 5% al gazdelor de-a lungul turneului, dar meciul asta l-au castigat jucatorii, nu arbitrii. Din nou, Coreea 2002...

Thiago Silva a fost complet nemarcat la primul gol, poate de aici ar trebui sa inceapa columbienii. Meritul lor insa e ca nu s-au speriat nici de adversari nici de competitie si au jucat incredibil de deschis, ambii portari muncind cota egala cu jucatorii de camp.

Brazilienii sunt acum speriati ca l-au pierdut pe Neymar, dar desi imi pare rau de accidentarea pustiului, tind sa cred ca e un lucru bun pentru Brazilia. In primul rand, au castigat meciul asta cu doua goluri marcate de fundasi. Apoi, Hulk si Fred par sa fi inteles in sfarsit ce joaca. Si in final, cel mai important, Braziliei nu-i sta bine sa atarne de un singur jucator. Si nici nu e asta mondialul jucatorilor talisman. Ronaldo si Hazard nu si-au carat in spate echipele si nici macar Argentina n-a ajuns in semifinala doar pe seama lui Messi, desi probabil el si Robben sunt individualitatile care stralucesc cel mai tare.

Germania - Franta 1-0

La fel ca sambata, si vineri am avut un meci spectaculos si unul plicticos. La fel, cel plicticos a avut un gol rapid. Germania-Franta asta mi-a amintit de meciul dintre cele doua echipe la mondialul din '40: Germania a atacat rapid si a reusit sa penetreze defensiva adversa, instituind apoi o disciplina defensiva pe care francezii n-au reusit s-o desfaca. Daca atunci Franta a mers mai departe la jocul rezultatelor, de data asta americanii erau deja iesiti din competitie.

Cumva imi pare rau pentru francezi, au fost in forma buna si au aratat ca stiu sa joace un fotbal frumos si eficient. Dar daca n-o faci cand conteaza, se pune pentru ailalti. Poate cu exceptia meciului impotriva portughezilor, nemtii n-au rupt gura targului, dar au facut suficient sa treaca mai departe linistiti. Brazilienii ar trebui sa fie prevazatori. In tot cazul, Brazilia-Germania va fi un meci excelent, un soi de forta de neoprit atacand obiectul de nezdruncinat. Sper ca Chuck Norris sa fie in regula.

Si mai sper ca, de dragul unui record, Mirko Klose sa mai dea un gol la mondialul asta si sa fie, cu 16, golgetterul absolut al turneelor finale. Cu Franta nu prea s-a simtit in largul lui.