Prima debarcare a lui Cezar in Britannia Fotografie din colectia lui Donald W. Olson, Department of Physics, Texas State University |
In calitate de guvernator al Galiei romane (pozitie in care a fost numit dupa terminarea consulatului, in 58 i.Ch.), Cezar a incercat in permanenta sa impinga inspre nord granitele imperiului, atat din ratiuni politice, cat si economice. Pe de o parte, subjugarea galilor ii crestea prestigiul si implicit si statutul in viata politica romana, iar pe de alta parte guvernarea unei provincii atat de bogate il ajuta pe Cezar sa-si plateasca datoriile masive pe care le avea in Roma.
In vara anului 55 i.Ch., sub pretextul unei riposte impotriva britonilor despre care Cezar spune ca i-ar fi sustinut pe belgi impotriva lui, viitorul imparat traverseaza Marea Manecii intr-o misiune de recunoastere mai degraba decat de cucerire. Aceasta prima expeditie nu a avut nici un ecou notabil in insula si abia un an mai tarziu, cand Cezar se intoarce cu o forta superioara, campania lui are un oarecare succes. Desi nu a reusit sa cucereasca vreun teritoriu sau macar sa-si stabileasca un cap de pod in Britannia, Cezar il va impune pe Mandubracius al trinovantilor ca principala forta politica din sud-estul Britaniei, in dauna lui Cassivellaunus, liderul tribului catuvellauni.
Prin aceasta Britania intra in orbita romana iar regii celti de aici vor fi socotiti regi clientelari ai Romei, un statut in care regatul lor se afla de facto sub dominion roman. Acest status quo se va mentine aproape 100 de ani, pana in 43 d. Ch. cand imparatul Claudius ii va da generalului Aulus Platius comanda a 4 legiuni si misiunea de a-l repune pe tron pe Verica, regele al atrebates deposedat de catuvellauni.
Expeditia va fi incununata de succes, iar la finalul ei insusi imparatul Claudius va veni in insula pentru a primi capitularea a "11 regi" si pentru a stabili capitala noii provincii romane Britannia la Camulodunum (astazi Colchester, in Essex).
Desi in urmatorii 20 de ani romanii isi vor consolida dominatia si vor incepe procesul de romanizare a teritoriului, populatiile bastinase vor continua rezistenta si vor hartui legiunile Romei dinspre regiunile neocupate. Simbolul rezistentei anti-romane este desigur Boudica, dar pentru ca este atat de celebra regina Icenilor merita sa ii spun povestea ceva mai pe indelete. Si voi face asta in episodul urmator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu