'Sa nu uitati sa votati cat mai repede dimineata, cand se deschid sectiile'
Sigur ca da, votez imediat cum se deschid oficial urnele, apoi imi mananc sandwichul si poate am si-un pic de timp sa ma odihnesc putin pana incep sa vina oamenii, ca stiu ca ma duc nedormit, am terminat munca la 2 dimineata sambata!
Asa suna socoteala de acasa. Iar in targ, mai exact in buricul targului, la ICR, am ajuns pe la 6.15, cu o intarziere pentru ca sunt incapabil sa ma trezesc fara Cookie Jam dupa 1h-1.30h de somn. 'Buna dimineata!' le zic celor vreo 20 de oameni care asteptau deja la coada. 'Stiti cu formularele astea pe propria raspundere...' Da, stiam, dar dintr-o data m-am simtit super-responzabilizat de faptul ca reprezentam pozitia oficiala. Si, vreo 40 de minute mai tarziu, cand incercam sa recapitulez mental cam ce trebuie sa fac... 'Haideti ca e 7, deschidem sectia'. 7 si 2 minute chiar, dupa ceasul meu. La dracu'!, m-am aruncat in spatele biroului construit din 3 mese lungi puse in linia care procesa alegatorii. Am iesit de acolo la 23:26, la scurt timp dupa ce am procesat ultimul om care a apucat sa voteze in sectie. El ajunsese acolo pe la 2.30pm. Eu as fi vrut sa ajung la toaleta de pe la 11am, si am avut vreo doua incercari esuate sa beau apa in jur de 3pm. Cele doua sticle pe care mi le-a pus pe masa colega le-am regasit dupa miezul noptii cazute sub masa. Mi-a pus pe masa si vreo 3 mini-oua de ciocolata care au stat acolo vreo ora (cred ca o ora, timpul a fost extrem de estompat duminica), dupa care mi-am dat seama ca ma incurca si le-am bagat in buzunar.
'Asteptam de 3 ore!' 'Dumneavoastra cat ati asteptat?' 'Cred ca vreo 4 ore, 4 ore si jumatate'. Intrebam din cand in cand. La un moment dat, relativ devreme, mi s-a parut ca reusisem sa reducem putin timpul, cred ca am auzit 2 ore si jumatate la un moment dat. Dar dupa pranz a crescut constant, 6 ore era noul normal, si a urcat spre 9 ore seara. Ultimii oameni care au votat ajunsesera pe la 2-2.30.
Dar foarte putina lume nervoasa. Oboseala, dezamagire, abia dupa-amiaza tarziu a inceput iritarea, cand a devenit evident ca unii nu vor vota. Aud de la colegi din alte sectii ca au fost numiti 'pesedisti'. Nu mi s-a intamplat, poate si pentru ca am avut norocul ca din cand in cand sa fiu recunoscut de cate cineva, ba de pe la vreun miting, ba vreun protest, o impartire de fluturasi, o poza pe facebook... 'Dumnezeule, nu-mi vine sa cred ca a functionat' imi ziceam in minte, cu un super-sentiment de implinire ca munca din ultimele... nu stiu? 2 luni? 5 luni? Nicu Stefanuta isi face campanie din martie trecut... In fine, ca munca noastra n-a fost degeaba.
'Popor de nevotati!' imi mai ziceam in gand, de cate ori puneam pixul pe mijlociul drept, care si-acum ma doare. Dar ideea ca trebuie sa ne miscam cat mai repede, ca trebuie sa voteze cat mai multa lume si ca trebuie sa gandim metode prin care sa scurtam timp de unde se poate, pentru ca vom avea timp de sarbatorit de maine facea mai mult de o durere in degetul mijlociu. Draghicescu Marinca Constantin Alexandru, serios? Unde e Ion Rus din Dej? Unde e Dan Pop din Ip? De ce n-aveti toti nume scurte?
8.30, jumatate de ora pana la inchiderea urnelor. 'Haideti sa deschidem usile, sa bagam cat mai multi oameni inauntru!'. Poate 2-300 la 9pm in sectia de votare si in holul ICR-ului, inghesuiala mai mare ca la concert Metallica. De data asta cu nervi, toti. Politie. Scandari suparate de afara, de la cei care n-au apucat sa intre. Momente tensionate si oameni care ameninta sa sparga, sa rupa, sa faca orice doar sa voteze. 'Daca sunteti aici, o sa votati!' tipa sefa de sectie, cu toti cei 160 de cm ai ei urcati pe masa si chiar si asa de o inaltime comparabila cu unii dintre scandalagii. Dar cand inteleg ce se intampla atmosfera se mai detensioneaza. Glumim, radem. 'Nu, nu poti sa votezi pe masa, trebuie sa te duci in cabina de vot!', si-i iau omului din mana buletinele de vot pe care tocmai i le dadusem. Restul inteleg si se conformeaza. 23:26, ultimul om din sectie voteaza. 12 oameni ramasi, care n-au apucat sa-si treaca buletinele prin SIMPV, suparati ca pe ei nu-i intereseaza, erau in sectie la 9, vor sa voteze. 'La dracu', pana la urma n-am apucat sa votez' ma gandesc in toaleta, fericit ca am apucat totusi sa fac pipi. Cand ma intorc, dupa 23:30, cei 12 ceva mai calmi. S-a facut un proces verbal, li s-a explicat cum si unde pot face sesizari si contestatii, ne despartim prieteni. Un politist britanic, si el multumit ca oamenii pleaca, usor usor si ca n-au fost nici un fel de violente.
Urmeaza noaptea de numarare, a doua noapte de nesomn, dar de data asta jubilez. Timid la inceput, ca nu vreau sa jignesc oameni care poate au alte optiuni politice dupa ce am trecut prin 16 ore de foc impreuna. Dar spre 2-3 noaptea, cand incepem numaratoarea efectiva mi se alatura si ei si ma simt campion fara sa fi concurat in ceva.
Alianta are 82 de voturi din prima suta, dar sunt dezamagit ca la incheierea numaratorii scadem la 71.25%. PNL 16.25%, PSD 0,57%. 12 voturi, de 4,3 ori mai putin decat independentul George Simion. Dar tot sunt gelos pe Stratford, la ei PSD a avut 0,49%.
Am ajuns acasa luni la 11am, negru in jurul ochilor de parca as fi fost batut si incepusem sa vad ca prin ceata spre marginea campului vizual. Dar e ok, o sa dorm putin, apoi pot sa ma alatur si eu sarbatorii. A fost o zi buna.
Leonard Bacica, delegat Alianta USR-Plus 2020, sectia 294 Strainatate - Londra 1.
Un comentariu:
Si eu am fost delegat pentru prima data dar in Bucuresti. A fost o experienta foarte obositoare dar rezultatul final a conpensat din plin. Mai ales cand auzeam cum se mira reprezentantul PSD. Nu au fost incidente, comisia era una oke cu oameni de treaba, muncitori(mai putin reprezentantul alde care freca menta).
Trimiteți un comentariu