Dinescu Alexandru: Ai ramas prins in constructe filosofice
Dinescu Alexandru: si uiti mersul la pas
bhuttu: Doar mintea mea. Dar un astfel de repros din partea ta... e de rau
Dinescu Alexandru: Vorba lui Søren – filosofi ce construiesc edificii boreale, zenitale etc., si ei traiesc intr-o cociaba parasita. Critica lui Søren la Hegel...o parafraza.
bhuttu: Eh... fiecare traieste unde crede ca traieste.
Dinescu Alexandru: Nu ca ar fi cazul tau, dar asa sa prinzi ideea...
Dinescu Alexandru: Dar este si asta un mod de a te raporta la realitate...dat fiind ca singura existenta este cea creata de tine.
bhuttu: Care "asta"?1
Dinescu Alexandru: Modul asta de pus problema asa in metafizic.
bhuttu: Eu cred ca existenta are mai multe componente si ca nici una nu trebuie ignorata. Asta include si empiricul, manifestul, dar si metafizicul ; ambele conteaza la fel
Dinescu Alexandru: Empiricul vb de ceva ce poate fi conceput cu mintea…
bhuttu: De ceva ce poate fi confirmat de realitate.
Dinescu Alexandru: …insa marea majoritate a oamenilor traiesc in primitiv...in animalier, nu isi pun problema asa. Si noi la ei ne raportam din pacate...
bhuttu: Asta e treaba lor. Ce treaba am eu cu ei?2 De fapt... asta e fericirea lor. Si atunci e foarte in regula.
Dinescu Alexandru: Cum ce treaba ai? Pai de ce stai pe fb?
bhuttu: Pai pentru ca fericirea mea e relevata tot relational, e in ceilalti. Depind de ei.
Dinescu Alexandru: Pai vezi ?
bhuttu: Pai eu cred ca ar trebui sa le fiu recunoscator pentru asta, pentru faptul ca sunt mijlocul prin care imi pot realiza fericirea.3 Pentru ca fara ceilalti fericirea mea nu ar fi posibila
Dinescu Alexandru: Ceilalti poate restransi...ca vulgul sigur nu te percepe asa.
Dinescu Alexandru: Reciprocitatea iubirii, sau solipsism deject?
bhuttu: Dar ce relevanta are perceptia vulgului, daca perceptia mea e singura care conteaza?
bhuttu: Iubirea de Dumnezeu e reciproca?
Dinescu Alexandru: Da.
bhuttu: Atunci si asta este.
Dinescu Alexandru: Nu.Pentru ca lui Dumnezeu nu Ii poti observa reactile, insa pe ale lor le poti observa.
bhuttu: Dar cum ii observi reciprocitatea? O percepi cumva din realitatea inconjuratoare? J
Dinescu Alexandru: Deschizi ochii....scrutezi...cred ca e cel mai simplu.
Dinescu Alexandru: As postula iubirea ca forma de ingaduire, de acceptare.
bhuttu: Si de ce spui ca vulgul nu te accepta?
Dinescu Alexandru: Simplu , pentru ca nu poate accepta ceva cu care nu se face complice, ceva ce ii depaseste forta de patrundere.
bhuttu: Nu poti accepta ceva fara sa i te faci complice?
Dinescu Alexandru: Nu .
bhuttu: Sa ma gandesc la un exemplu concret...Ssa zicem... saracia. Sau bogatia. Faptul ca unii oameni sunt saraci sau bogati. Daca accept asta, ma fac complice la starea lor financiara?
Dinescu Alexandru: Pai nu o accepti ; esti constrans sa o faci. Asta e altceva. Una e sa afirmi postura si alta e sa te trezesti in ea.
bhuttu: Da, e posibil sa ai dreptate.Vulgul nu te accepta pentru ca nu se face complicele tau, asta ar reiesi din ce spui.
Dinescu Alexandru: Clar.
bhuttu: Ceva imi scapa din asta, dar cred ca e o viziune distorsionata.
Dinescu Alexandru: Clarific-o tu si ai sa vezi ca intorci foaia si tot acelasi rezultat.
bhuttu: Da, stiu unde. La definitia iubirii, acolo ne separam. Eu vad iubirea altfel.
Dinescu Alexandru: Pai exista 5-6 feluri de iubiri, ce naiba…
bhuttu: Exista foarte multe feluri.
Dinescu Alexandru: In functie de mediu…
bhuttu: Pai vorbim de iubirea conceptuala, golita de concret. De ideea de iubire. Iubiritate? …sau iubirism? :)) Ce stupid suna! J
bhuttu: Moh, "ideea de iubire". Tu o identifici cu ingaduinta si acceptarea…
Dinescu Alexandru: Da ,cred ca e cea mai completa si economica.
bhuttu: Relational, astea te aseaza desupra obiectului iubirii. Ierarhic desupra, cumva. Si doar un raspuns identic te-ar pune pe pozitie de egalitate.
Dinescu Alexandru: Pai de ce spui asta? Ma accept pe mine, imi dau seama de mine, iar apoi acceptarea se permuteaza, in celalalt. Ma identific cu el .
bhuttu: Esti de acord ca iubire implica un obiect si relationarea cu acest obiect?
Dinescu Alexandru: Da, celalalt ca obiect. Distinct si identic mie in iubire identic si distinct in ura.
bhuttu: Cine este "eu" aici? Adica...daca vorbim de iubire de sine...cine este subiectul si cine obiectul? Sunt unul si acelasi?
Dinescu Alexandru: Asta e buddhism!
bhuttu: Haha, nu stiu ce e. E o sinteza.
Dinescu Alexandru: E Fichte.
bhuttu: Nu stiu de Fichte.
Dinescu Alexandru: Pai e clar ca in planul empiric, subiectul as fi eu...iar in plan abstract, transcendent as deveni obiect.
bhuttu: Aha. Deci iubirea de sine inseamna ca eul empiric se identifica cu eul transcendent?
Dinescu Alexandru: Iubirea se intampla cand comasezi cele 2 planuri si le reifici.
bhuttu: Da, dar e important din ce directie se face reificarea. Nu exista eu transcendental, asta incerci sa-mi spui?
Dinescu Alexandru : Tu vrei lucruri concrete intr-o lume a schimbarilor. Asta au vrut si filosofii...n-au reusit. N-ai sa reusesti nici tu.
bhuttu : Si asta inseamna esec?
Dinescu Alexandru : Nu, inseamna ceea ce a facut Kant in fond : postularea limitei pana unde se poate merge. Ca noi cochetam pe ascuns cu ea...
bhuttu: Eu cochetez pe fatza. Imi place sa traiesc pe granita.
Dinescu Alexandru: Este o solutie… cand iti dai seama ca poti face asta bine.
bhuttu: Pai de ce trebuie s-o faci bine?
Dinescu Alexandru: Pentru ca asta e vocatia fiecarui om, altfel vorbim de bovarism. Sau o maladie de destin, cum spunea GL.
bhuttu: Pai... nu e un lucru comod de facut. Iar daca alegi sa-l faci, inseamna ca e o alegere bazata pe afinitate. Vocatie4, cum ii spui tu. Iar daca asta e vocatia ta... de ce ti-ai pune problema cat de bine o faci? O vei face pe cat de bine iti sta in putinta, pentru ca asta esti. Tu valorizezi. Bovarismul transpare mai devreme sau mai tarziu.
Dinescu Alexandru: Nu stiu cata credinta ai in ochii tai, dandu-ti singur note.
bhuttu: Pai depinde cat de sincer esti. Dar in a cui apreciere poti avea cea mai mare incredere?
Dinescu Alexandru: Sartre spune ca nu ai...ca exista doar un singur fel de a-ti edifica existenta. Cu ajutorul ceilulalt.
bhuttu: Existenta... poate. Dar revenim. Suntem DOAR existenta? Nu exista nimic dincolo?
Dinescu Alexandru: Existenta – m-am exprimat eu lapidar – in contextul sartrian – existentialism.
bhuttu: Va trebui sa-mi explici conceptul.
Dinescu Alexandru: Pai in contextul lui, exista o dihotomie: existenta pentru sine si sinele largit.
bhuttu: Ce este sinele largit?
Dinescu Alexandru 1:40:49 A : Celalalt. Dar filtrat oarecum. Un fel de sine extins pana in celalalt, care relativizandu-se pe sine devine tu. De o actiune pe care nu o creeaza, dar o primeste si o relationeaza cu celalalt.
bhuttu: Adica sinele largit depinde de o actiune a celuilalt? Adica de un transfer ?
Dinescu Alexandru: Fiinta celuilalt devine revelatoare si probanta.
bhuttu: Sinele largit ar fi felul in care tu crezi ca te-ai vedea prin ochii celorlalti? Sau nu inteleg bine?
Dinescu Alexandru: Da, cam asa ceva. Dar cu aportul lor...nu al tau. Adica un transfer de constiinta....o renuntare la tine care iti reveleaza sinele.
bhuttu: Pai cum poate fi ceva ce implica aportul altcuiva "sine"?
Dinescu Alexandru: Asta e singura formulare? Ca nu ma prind…
bhuttu: Ai spus ca sinele largit este "felul in care tu crezi ca te-ai vedea prin ochii celorlalti" " dar cu aportul lor...nu al tau". Si mi se pare ambiguu. Este ori un proces care depinde in intregime de tine, ori un proces care implica o actiune, un predicat al unei alte forme de existenta. In acest al doilea caz, eu cred ca nu putem vorbi despre "sine". "sine" ca individualitate pura si distincta de orice altceva. mai clar?
Dinescu Alexandru: Sartre spune ca nu se poate spune nimic despre fiinta in sine, decat simplul fapt ca este…
bhuttu: Sunt de acord cu asta. Dar a spune si a percepe sunt lucruri diferite. Perceperea fiintei in sine e un proces extrem de complex, doar ca aprehensibil.
Dinescu Alexandru: …iar fiinta constiintei – ca sine largit – nu poate fi separata de lucrul a carei constiinta este, pentru ca doar in felul asta ajunge sa fie5.
bhuttu: Mi se pare ca aici ar trebui sa clarificam si ce inseamna constiinta. Eh, e drum lung… Constiinta la tine se leaga cumva de coexistenta? Pentru ca eu asa o vad6.
Dinescu Alexandru: Oarecum.
bhuttu: Deci fiinta constiintei ar fi fiinta coexistentei, adica a "celuilalt eu". Existenta eului transcendental, adica
Dinescu Alexandru: Constiinta coexista in celalalt pentru ca numai el poate alcatui cunostinta de sine...o poate obiectiviza. Si da sens.
bhuttu: Perceperea mea din afara mea, aha. Dar atunci "celalalt" inseamna absolut orice exista empiric, pentru ca eu m-as putea percepe pe mine si in lipsa oricarui alt element viu din jurul meu.
Dinescu Alexandru: Dar nu in aceleasi cadre in care te percepi acum.
bhuttu: Evident ca nu. Ah, cred ca incep sa inteleg. Sinele extins ar fi "in-der-Welt -Sein", fiintarea in lume?
Dinescu Alexandru: Nu stapanesc…denumirile de mai sus. E posibil sa fie aceeasi marie cu alta palarie. J
bhuttu: Nici eu nu-l stiu pe Sartre. Dar fara ei7...
Dinescu Alexandru: Pai Sartre a lansat toate conceptele astea dupa ce l-a citit pe Heidegger, deci e posibil sa se fi inspirat cumva.
bhuttu: Hmmm… adica ceilalti iti ofera o reactie si pe baza acestei reactii, tu iti formezi raportarea la sine. Asta ar fi sinele extins, nu?
Dinescu Alexandru: Da, suna veracit.
bhuttu: Buun. Acum va trebui sa ne intoarcem… aha! Deci Sartre spune ca te poti valoriza doar in acest context, al sinelui largit, adica in perceptia ta asupra reactiilor primite. Deci reactiile primite de la ceilalti iti determina valorizarea de sine, inteleg corect?
Dinescu Alexandru: Da. Pentru ca fiinta in sine nu se poate afirma, desi ea exista. Sau pentru sinele.
bhuttu: Hm. Pai nu stiu cat exista… Ceva atat de golit de concret incat sa nu poata fi nici macar perceput, pentru ca orice perceptie ar distorsiona fiinta. Astfel de fiinta... chiar daca exista, e irelevanta8. Adica... nemijlocitul nedeterminat al lui Hegel implica perceptie, chiar daca nu intelegere. Si atunci, eu voi vorbi doar de acest eu "de dincolo", dar in acelasi timp perceptibil. Si ii pot recunoaste o oarecare determinare inversa, adica dinspre manifest… De fapt, nu! E in intregime determinat de eul manifest, doar ca el valorizeaza, el da sens. Existenta in sine nu are sens.
Dinescu Alexandru: Right.
bhuttu: Si acum... tu spui ca aceasta determinare este corupta intr-o masura prea mare de ceilalti.
Dinescu Alexandru: Si, intorcandu-ne la premiza initiala, mesajul fiind imperceptibil...il faci recrudescent si potrivnic, in fond tie.
bhuttu: Mesajul cui?
Dinescu Alexandru: Mesajul transmis pentru edificarea constiintei, de care vb mai sus. E ca un radio pe care il inchizi pentru ca emite inadecvat...tie
bhuttu: Hm, dar este perceptibil. Chiar si numai indirect, prin efecte. Pentru ca sinele poate fi perceput, nu ?
Dinescu Alexandru: Prin deconstructie, da.
bhuttu: Pai daca poate fi perceput, poate fi controlat.
Dinescu Alexandru: N-as pune egal intre perceptie si intelegere. Te faci stapan pe ceea ce controlezi, nu pe ce te irita....asta e marxism.
bhuttu: Hmmm… adica datele perceptiei ar putea fi diferite de datele intelegerii? Pai atunci, si aceasta perceptie, ramane tot un concept suspendat, o chestie inaccesibila si deci inutilizabila. Dar atata timp cat intelegerea se bazeaza pe ea, inseamna ca o folosim. Asa... nu exista egal nici intre intelegere si vointa, sau intre vointa si control. Dar doar prin deconstructie putem ajunge la schimbarea pe care o vrem.
Dinescu Alexandru: Vointa n-are egal!9
bhuttu: J Ti-am atins o coarda sensibila.
Dinescu Alexandru: Tu instigi la citeala din aia, fara oprire, in afara oricaror nevoi.
bhuttu: Adica?
Dinescu Alexandru: Pai, pentru a avea o privire mai de ansamblu, trebuiesc scrutate conceptele astea si rastalmacite.
bhuttu: Pai si de ce citeala? Doar ca nu ne putem intelege daca vorbim limbi diferite, iar a folosi cuvintele in sensuri diferite e echivalent cu asta, chiar mai inselator. Incerc doar sa inteleg limba celuilalt.
Dinescu Alexandru: Lectura na, nu citeala. Fara nevoi sociale.
bhuttu: Nu e nevoie de nici o lectura pentru asta. Iar nevoile sociale nu au si ele tot determinare interioara? Pentru ca nu sunt nevoi biologice…
Dinescu Alexandru: Fara social nu ne-am mai putea consulta vrednicia, secondata de vointa de putere, preferata mea.
bhuttu: De acord. Dar sensul vointei de putere care e? Pentru ce e nevoie de ea?
Dinescu Alexandru: Sta la baza tuturor lucrurilor...este Ding und Sich-ul filosofiei, componenta nemijlocita si imuabila a existentei si a oricarei morale.
bhuttu: Adica este un scop in sine? Adica nu e posibila lipsa vointei de putere?
Dinescu Alexandru: Nu. Pai gandeste-te la sensul vietii ... in spatele tuturor conceptelor si a preceptelor a stat intotdeauna ceva. De ce facem tot ce facem?
bhuttu: Exista o vointa, sunt de acord. Dar vointa de putere?
Dinescu Alexandru: Trebuie definita puterea, cred. Insa pentru asta ne mai trebuie inca ceva cerneala.
bhuttu: Eu vad asa: existenta determina fiinta; fiinta determina valoarea; valoarea determina sensul; sensul determina scopul/scopurile; scopul/scopurile determina vointa. Nu vad unde intra puterea, decat ca subcategorie.
Dinescu Alexandru: Ce e fiinta?
bhuttu: Ceea ce suntem. Si ceea ce putem percepe fara sa putem comunica si fara sa putem intelege pe deplin.
Dinescu Alexandru: Ce suntem? Spatii umplute cu putere iti spune Kant...
bhuttu: Hmm… ce inseamna asta? Ne nastem ca niste forme goale si tot ce primim in procesul de formare a constiintei este putere? Puterea nu e si ea o valoare in contextul asta?
Dinescu Alexandru: Ba da.
bhuttu: Atunci inlantuirea mea cauzala e corecta.
Dinescu Alexandru: Pai asta e, ca nu e vorba de putere ca insusire fizica…
bhuttu: Putere in toate sensurile! Pai clarific-o daca simti ca e nevoie de clarificare.
Dinescu Alexandru: Nu se pot clarifica lucrurile a-priori. Se pot da cel mult interpretari dar in multitudinea de sensuri cu greu cred ca i-am amputa ceva.
bhuttu: Adica ai stabilit ca puterea e singura valoare, sau nu imi poti spune ce e puterea?
Dinescu Alexandru: Ambele. Mai exista si dihotomia de gen sclav-stapan...ca forma de disimulare a puterii. Dar tot putere se cheama. Cel care si-o atribuie, fie si in postura de condus…
bhuttu: Deci practic, tot ce faci este sa pui egal intre valoare si putere.
Dinescu Alexandru: Mai degraba intre calitate si putere.
bhuttu: Calitate inseamna 1000 de lucruri, da-mi un context.
Dinescu Alexandru: Uita-te in jur si vei vedea...simplu.
bhuttu: Calitate ca puritate a obiectului, sau calitate ca trasatura a obiectului?
Dinescu Alexandru: Calitate ca opozitie nu fata de obiecte, ci fata de relationarea cu ele.
bhuttu: Calitate inseamna a respinge relationarea?
Dinescu Alexandru: A o exclude...in contextul puterii... ca deosebire
bhuttu: Putere, asadar, ar fi existenta fara relationare, existenta in sine, pentru sine. Inteleg bine?
Dinescu Alexandru: Dar intr-un fel racordata la sinele largit.
bhuttu: Pai sinele largit nu implica relationarea?
Dinescu Alexandru: Pai in alt context?
bhuttu: Pai cand ai zis obiecte... am crezut ca ai inclus tot, inclusiv ce e reificabil. Adica ai respins orice relationare. Spune-mi daca nu e asa.
Dinescu Alexandru: Uite de exemplu, acum ma duc la sala, ce ma mana sa fac asta? Datoria eului transcedental sau vointa de putere?
bhuttu: Eu cred ca te duci pentru ca vezi in asta o metoda de a atinge un anumit scop pe care il valorizezi.10
bhuttu: Spune-mi... te deranjeaza daca public discutia asta?
Dinescu Alexandru: Unde?
bhuttu: Pe internet :D. Pe blogul meu, ma gandesc.
[De aici au iesit doua replici la cererea lui Alex, cerere la care m-am opus. Dar pana la urma, vorbele ne apartin si dupa ce le eliberam]
Dinescu Alexandru: Sa imi dai si mie link dupa.
bhuttu: Oki. E posibil sa retusez umpic.
Dinescu Alexandru: Da, am scris in graba…
bhuttu: De fapt, n-ar fi cinstit. Pun tot, si dupa aia pun vorbele mele, e cel mai autentic.
Dinescu Alexandru: Macar cuvintele lipsa. La moi, ca nu se intelege deloc.
bhuttu: Hm, am o obsesie a autenticitatii si cred ca s-ar pierde daca intervin in interiorul textului. Ii pun o nota explicativa, o idee-doua alaturi, si ii dau drumul la apa, vedem ce iese. 11
Dinescu Alexandru: Il pui si pe fb?
bhuttu: Doar pe blog. Nu promovez blogul meu dar iti dau link, daca vrei tu sa-l pui.
Dinescu Alexandru: Spui si cu cine ai vorbit? Sau doar anonymus ?
bhuttu: Doar daca vrei tu. Altfel... as pune "alex".
Dinescu Alexandru: Pune Dinescu Alexandru…sau lasa alex11martins - si dupa pui Dinescu Alexandru.
NOTE :
